Edificiul situat pe locul 2 in lume ca amprenta la sol in categoria cladirilor administrative, dupa Pentagon, este o sursa permanenta de venit pentru un grup de societati comerciale. Sumele din contractele anuntate public in ultimii trei ani pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) sunt in jur de 30 de milioane de lei. La acestea se adauga achizitii directe, dar si cereri de oferte greu de contabilizat. Doua treimi din contracte au ocolit procedurile de licitatii si s-au atribuit la negociere sau prin acte aditionale.
Banii din contractele la Casa Poporului se aduc la aceleasi firme, iar costurile de intretinere cresc de la an la an. Cu toate acestea, alesii refuza sa gaseasca o solutie economica prin care sa transfere circuitului turistic unul dintre cele mai cunoscute obiective din Romania. Principalul motiv ar fi luxul de care se bucura parlamentarii, dar si lucrarile pe banda de care beneficiaza societati care nu mai termina edificiul inceput pe vremea familiei Ceausescu. Ultimul mare beneficiar al acestor lucrari este societatea Construct Co Group, care a castigat un contract de peste 13 milioane de lei pentru definitivarea si amenajarea parcajului subteran de pe platforma de la Palatul Parlamentului. Contractul a fost intens contestat de firmele participante la licitatie, dar in cele din urma lucrarea a ramas sa fie executata de compania detinuta de Marilena Buteica (90%) si de Julietta Firan (10%). In 2009, societatea a avut o cifra de afaceri de 6.976.596 de lei, cu profit net de 32.457 de lei, avand numai 18 salariati. In fruntea firmelor care au lucrari la Casa Poporului se mai afla si TC Carpati, detinuta de Constructii Baneasa SRL, unde unic actionar este Daniela Bucur. Din contractele obtinute intre 2008 si 2011 societatea TC Constructii Carpati a obtinut 5,9 milioane de lei, majoritatea fiind rezultatul unor acte aditionale la contracte mai vechi . Firma are o cifra de afaceri pe anul 2009 de peste 26 de milioane de lei si pierderi de 6,5 milioane de lei, cu 191 de anagajati. In acest timp, actionarul majoritar Constructii Baneasa a obtinut profit net de 5,8 milioane de lei, la o cifra de afaceri de 1,5 milioane de lei. Alipita la contractele de la Casa Poporului este si societatea Instalatii Carpati, detinuta de asociati tip lista si administrata de Razvan Opris. Compania are contracte de peste jumatate de milion de lei pentru lucrari contractate de Senatul Romaniei la instalatiile de la Palatul Parlamentului. Profitul in 2009 a fost de 53.695 de lei, la o cifra de afaceri de 2,98 milioane de lei.
Reparatii la foc continuu
Printre societatile care au primit contracte se mai afla si Sicom Intreprinderea de Constructii SA, care apartine lui Mihai Munteanu si Marin Sima, fiecare cu cate 50 de procente. Sicom IC a obtinut din contractele incheiate cu Camera Deputatilor 4,1 milioane de lei pentru reparatii la instalatiile de apa si la centralele termice din cladirea Palatului Parlamentului. Anul 2009 l-a incheiat cu profit de 25.151 de lei si o cifra de afaceri de 2,2 milioane de lei. Contractele au fost castigate in anii 2007 si 2008, iar cel mai recent este rezultatul unei negocieri directe, fiind stipulat caracterul evenimentelor neprevazute care au facut imposibila realizarea unei licitatii. O alta firma care s-a ocupat de instalatii, de aceasta data este vorba despre hidrantii de apa, este Sitorex din Bacau, aflata in procedura de faliment. Societatea a beneficiat de un contract in valoare de 1,3 milioane de lei in anul 2008 de la Camera Deputatilor. Firma il are unic actionar pe Costica Neagu-Palura, iar in 2009 a avut o cifra de afaceri de 4 milioane de lei si pierdere de 3.445 de lei.
Anca House, caz special
O situatie aparte este reprezentata de societatea Anca House SRL, care a apartinut arhitectului Casei Poporului, Anca Petrescu. Firma este in proprietatea Marianei Mandita, dar majoritatea lucrarilor sunt executate tot de Anca Petrescu. Societatea a obtinut in ultimii trei ani prin negociere directa 1,5 milioane de lei pentru serviciile de proiectare.
De retinut este ca firma este gazduita in incinta Casei Poporului, cu o chirie modica ce a intrigat in mai multe randuri parlamentarii. Aceasta a obtinut in anul 2009 un profit de 95.081 de lei cu o cifra de afaceri de 234.836 de lei. Anca Petrescu explica aceste contracte de proiectare prin respectarea drepturilor de autor la Casa Poporului, astfel ca nicio alta companie nu se poate ocupa de arhitectura fara acceptul sau.
Cheltuieli imense pentru luxul parlamentarilor
Potrivit unui raport prezentat de deputatul Silviu Prigoana anul trecut, referitor la cheltuielile inregistrate doar cu intretinerea Casei Poporului, rezulta ca numai consumul anual de energie electrica aferent anului 2008 a fost de 16.300 MWh, iar cel de energie termica de peste 21.700 de gigacalorii.
Raportat la anul 2008, costul cu utilitatile ar insemna 7,8 milioane de lei pentru electricitate si peste 4,2 milioane de lei pentru energie termica. La paritatea leu/euro din 2008 asta inseamna aproximativ 4,2 milioane de euro. ,,Este cel mai mare consum al unei cladiri administrative, fapt mentionat inclusiv in Cartea Recordurilor, in conditiile in care aproximativ 60% din spatiul imobilului nu este utilizabil pentru actuala destinatie, fiind reprezentat de holuri imense”, arata Silviu Prigoana.
Propunerea ,,prigonita”
Ideea gestionarii mai eficiente a banilor publici a fost transpusa intr-un proiect de lege prin care cladirea urma sa devina mall cultural unic in lume, iar parlamentarii sa se mute la actuala Biblioteca Nationala. Cand vine vorba de Palatul Parlamentului nu este inghitita de politicieni, care nici nu vor sa auda de cladire. Viceprimarul Mircea Raicu dezaproba total trecerea colosului in administrarea ,,Capitalei”. ,,Aceasta propunere nu este oportuna.
Bucurestiul nu poate sa se incarce cu o asemenea cladire «mastodont», pentru ca nu exista resurse pentru a sustine o astfel de cladire”, a spus viceprimarul Mircea Raicu.
Potrivit proiectului, Palatul Parlamentului, teren si cladire, aflat in domeniul public al statului, ar urma sa se transfere din administrarea Parlamentului Romaniei, prin Camera Deputatilor si Senat, in administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti . Initiativa legislativa prevedea ca veniturile obtinute din exploatarea spatiilor aferente Casei Poporului sa se imparta intre bugetul de stat - 70% si bugetul local al Municipiului Bucuresti - 30%.
Exista discutii avansate cu companii de entertainment care se ocupa de asa ceva. Vor fi cele mai mari expozitii si targuri de pe planeta, in ceea ce priveste domenii de activitate variate: lansari de CD-uri, probabil baietii se gandesc sa mute festivalurile internationale in Bucuresti”.
Mutarea de 100 de milioane de euro
Conducerea guvernului precizeaza ca daca s-ar face schimbarea destinatiei cladirii Bibliotecii Nationale, atunci statul, prin Ministerul Culturii, ar trebui sa plateasca despagubiri catre BDCE (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei) de peste 100 de milioane de euro. ,,Din punct de vedere economic schimbarea destinatiei Bibliotecii Nationale ar constitui o actiune extrem de oneroasa si o cheltuiala nejustificata. Potrivit conditiilor din acordul de imprumut, modificarea regimului juridic de proprietate, respectiv schimbarea proprietarului sau titularului dreptului de administrare, este interzisa”, arata reprezentantii guvernului.
Pentru realizarea acestei cladiri s-au folosit:
1.000.000 mc de marmura
5.500 de tone de ciment
7.000 de tone de otel
20.000 de tone de nisip
1.000 de tone de bazalt
900.000 mc de esente de lemn
3.500 de tone de cristal
200.000 mc de sticla
2.800 de candelabre
220.000 mp de covoare
3.500 mp de piele
200 de arhitecti si aproximativ 20.000 de muncitori au lucrat in trei ture, 24 de ore pe zi
Casa Poporului (Palatul Parlamentului)
Dimensiunile cladirii
270 de metri lungime
245 de metri latime
86 de metri inaltime
92 de metri adancime
66.000 de metri patrati este suprafata construita la sol
|
|
important de
marielena
