Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei (schema: vezi anexa 1), de unde si denumirea de sistem aortic.
Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
1. Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si stânga, care hranesc inima.
2. Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari:
· trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita
· artera carotida comuna stânga
· artera subclavie stânga.
Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta.
a. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid, unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. La locul de bifurcare, artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian, în peretii caruia se afla glomusul carotidian, o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale ( 18518l111s contine baroreceptori si chemoreceptori).
b. Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. Înainte de bifurcare, ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara, linguala, faciala, occipitala, sternocleidomastoidiana, auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale, vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului, inclusiv dura mater, în afara de encefal si ochi.
c. Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna, patrunde în craniu prin canalul carotidian, dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara, cerebrala mijlocie, coroidiana, oftalmica si comunicanta posterioara. Prin ramurile ei, artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului, globul ocular si anexele sale.
d. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic, iar cea stânga direct din arcul aortic. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula, unde se continua cu artera axilara. Pe traiectul ei, artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala, toracica interna, tireocervicala si costocervicala.
e. Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale, intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa, formând artera bazilara. Ramurile arterei bazilare, prin cele 2 artere cerebrale posterioare, iriga trunchiul cerebral, cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis, asezat la baza creierului, în jurul seii turcesti.
f. Artera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele, esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala (mamara externa), subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera axilara, prin ramurile ei, iriga o mare parte din regiunile trunchiului.
j. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara), ea iriga bratul.
k. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana, în dreptul degetului mare, unde se continua cu arterele mâinii. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana, de unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale, arterele radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga mâna. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda.
3. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de arterele bronsice, care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei.
4. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune, la nivelul vertebrei L4. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri:
- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara, suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga, hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.
Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului.
Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale, numite arterele liace comune. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. (vezi anexa 2)
· Artera ilicaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina, ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential, de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna, care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.
· Artera iliaca eterna se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal), unde se continua cu artera femurala. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
· Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior, artera circumflexa iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei.
· Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului), întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear, unde se împarte în 2 ramuri terminale, si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei.
· Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
· Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern, unde se bifurca în arterele plantare. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei.
· Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului.
· Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele metatarsiene plantare care, la rândul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
|
|
savuca de
romansavuca
